Cum a fost afectată SUA de criză economică din 1929-1937

Istoricii consideră prăbușirea Wall Street-ului  în SUA ca principal catalizator al Marii Crize economice din secolul trecut. Cu toate acestea, alții contestă acest lucru, văzând prăbușirea mai mult un simptom al nervozității investitorilor, parțial din cauza scăderilor treptate a prețurilor cauzate de scăderea vânzărilor bunurilor de larg consum. Prețurile au scăzut ca o urmare a supraproducției din cauza noilor tehnologii de producție, datorită scăderii exporturilor și inegalității veniturilor, printre alți factori.

Deoarece Marea Depresiune a început în Statele Unite și apoi s-a răspândit în întreaga lume, originile ei au fost examinate în contextul economiei Statelor Unite. După Primul Război Mondial, anii douăzeci au adus o creștere economică în Statele Unite și Europa de Vest.

Anul 1929 a început cu un progres economic considerabil în economia americană, cu excepția unei mici prăbușiri a stocurilor la 25 martie 1929, dar care a fost stabilizată. În ciuda semnelor de probleme economice, piața a continuat să se îmbunătățească până în septembrie, când prețurile acțiunilor au început să scadă în septembrie și au fost devenit la sfârșitul lunii. Pe la mijlocul lunii octombrie s-au vândut un număr mare de acțiuni și în cele din urmă, pe data de 24 octombrie (Joia neagră) bursa americană s-a prăbușit

O mare parte din acțiuni au fost vândute pe la mijlocul lunii octombrie. În cele din urmă, pe 24 octombrie, Joia Neagră, bursa americană s-a prăbușit, acțiunile de stabilizare a pieței au eșuat, iar pe 28 octombrie (Lunea Neagră), piața s-a prăbușit cu încă 12%.

Panica a atins apogeul a doua zi, când piața a înregistrat o altă scădere de 11%. Mii de investitori au fost falimentați și au pierdut miliarde de dolari; de asemenea multe stocuri nu au putut fi vândute decât la prețuri minime.

Pe la sfârșitul anului 1930, în SUA s-au închis peste 600 de bănci

Piața și-a revenit cu 12% miercuri, dar paguba fusese făcută. Deși piața și-a revenit de la 14 noiembrie până la 17 aprilie 1930, a intrat într-o criză prelungită. De la 17 aprilie 1930 până la 8 iulie 1932, piața și-a pierdut 89% din valoare.

În ciuda prăbușirii economice, cel mai mare impact al crizei nu s-a reverberat în întreaga lume decât după anul 1929. Criza economică a atins nou niveluri de panică în decembrie 1930, cu o bancă care aparținea Băncii Statelor Unite (administrată privată, fără nicio legătură cu guvernul), care a ajuns în imposibilitatea de a plăti tuturor creditorilor săi și a dat faliment.

Dintre cele 608 bănci americane care s-au închis în noiembrie și decembrie 1930, Banca Statelor Unite a reprezentat o treime din totalul depozitelor de 550 de milioane de dolari pierdute și, odată cu închiderea sa, falimentele bancare au atins o masă critică.

Etalonul-aur a fost mecanismul principal de transmisie al Marii Depresiuni. Chiar și țările care nu s-au confruntat direct cu falimentele băncilor și cu o contracție monetară, au fost forțate să se alăture politicii deflaționiste, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor în țările care au efectuat o politică deflaționistă, au dus la mărirea lichidității de aur în țările cu ratele dobânzilor mai mici.

Țările care au pierdut aur, dar care au dorit totuși să mențină standardul în aur, au trebuit să permită ca oferta lor monetară să scadă împreună cu nivelul prețurilor interne (deflație). Există, de asemenea, un consens că politicile protecționiste și, în primul rând, adoptarea Legii tarifare Smoot-Hawley, au contribuit la exacerbarea sau chiar la provocarea Marii Depresiuni.

Marea Depresiune a afectat și România

Rolul principal al femeilor era să se ocupe de gospodărie, iar fără un flux constant de venit al familiei, munca lor a devenit mult mai grea în ceea ce privește hrana, îmbrăcămintea și îngrijirea medicală. Rata natalității a scăzut peste tot, deoarece copiii au fost amânați până când familiile au putut să-i susțină financiar.

Rata medie a natalității pentru 14 țări majore a scăzut cu 12% de la 19,3 nașteri la mie de locuitori în 1930, la 17,0 în 1935. În Canada, jumătate dintre femeile romano-catolice au sfidat învățăturile Bisericii și au folosit contracepția ca să evite nașterile.

Marea Depresiune a afectat România în mai multe moduri. De exemplu, în 1933, venitul naţional net era de 172.614.000.000 lei, doar 62% din cel din 1929, care era de 275.180.000.000 lei.

Pentru combaterea crizei economice, Banca Națională a României a întreprins diverse măsuri, iar țara a luat diverse împrumuturi, a solicitat ajutor și din Franța. Între octombrie 1929 și iulie 1931, din băncile românești au fost retrase peste 17 miliarde de lei.

Drept urmare, sistemul bancar s-a prăbușit, iar mai multe bănci, printre care Banca Țărănească Română și Banca Bercovici, au intrat în faliment. Criza bancară, anunțată încă din 1930, a creat panică în rândul deponenților, deoarece oamenii au început să-și retragă banii în masă. Apogeul dezastrului financiar a fost atins în 1931, când una dintre cele mai importante bănci din România, Banca Marmorosch Blank a lui Aristide Blank, a declarat falimentul.

Foto: Mulțimi în afara Băncii Statelor Unite din New York, după eșecul acesteia în 1931.

CITEȘTE ȘI:

Care au fost originile prohibiției alcoolului în SUA

Cum s-a dezvoltat New Yorkul sub conducerea Olandei și a Angliei